Reportajen : Lidia Amaral
Tve-t,segunda feira 19/02/2024 : Dili – Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão hamutuk ho ekipa Gabinete Fronteira Maritima no Terrestre hala’o esklaresimentu kona-ba disputa fronteira terrestre, Bizaela Sunan Obe no Noel Besi Citrana Naktuka- Regiaun Administrativa Espesiál Oé-Cusse Ambeno (RAEOA) ba Konsellu Solidaridade Universitariu Juventude Estudante Timor Lorosa’e (KSUJETL) no estudante universitáriu sira inklui sosiedade sivil, veteranus sira.
Semináriu ne’e organiza hosi KSUJETL ho tema, “Hametin Esperitu Nasionalismu Iha Kontestu Konflitu Delimitasaun Fronteira entre Timor-Leste no Indonézia” hetan partisipasaun masimu hosi entidades sira atu kumpriende kona-ba fronteira TL-RI atu rezolve la’òs buat fasil ida, maibé lori tempu atu hetan konsensu ne’ebé povu fronteira Oé-Cusse maka tenki deside.
Hafoin Timor-Leste manan soberania fronteira tasi permanente hasoru Austrália liu hosi prosesu konsiliasaun primeiraves iha mundu, hahú kedas 2009 to’o 2017 ekipa koordena kedas ho ekipa RI nian hodi halo servisu konjunta halo indentifikasaun iha fronteira, Covalima, Memo-Maliana no Oé-Cusse too agora.
Atu rezolve segmentu naun rezolvidu rua hanesan Bizaela Sunan Obe no Noel Besi Citrana Naktuka, nu’udar xefe governu halo kontaktu direita ho povu iha fronteira hodi rona mós sira nia opiniaun no halo rituál bazeia ba perspetiva legal, antropolójika, sosial, kultural no vida uma populasaun sira iha parte fronteira ne’ebé tinan barak moris nu’udar familia Atoni.
Primeiru Ministru Kayrala Xanana Gusmão hateten, presiza entidade hotu nia kompriensaun katak bainhira delimita fronteira terrestre tenke konsidera buat hotu-hotu, no kuandu temi fronteira terrestre labele temi de’it metru ida ka rua, maibé tenke haree mós ba aspetu sosial, kulturál antropolójiku no mós buat sira seluk ne’ebé iha.
“Bainhira ita manan tiha soberania tasi permanente hasoru Australia,ha’u ba kedas Oe-cusse to’o fronteira la’o haleu hodi hare iha mota no ita nia populasaun sira nia to’os no natar no ba to’o TNI nia postu hare no la’os ohin mak ita defende ita nia fronterira maibe buat ne’e mai lori kedas iha tempu funu to’o agora tamba ita koalia konba ukun aan laos iha deit Prezidenti Parlamentu no bandeira ida maibe tenki manan mos soberania territoria tasi no rai kompletu,”Dehan Xanana.
Xefe Governu mós kontinua halo esplikasaun kona-bá servisu no esforsu Gabinete Fronteira Terrestre no Marítima Timor-Leste ho Embaixador Roberto Soares hodi halo negosiasaun fronteira terrestre ho Repúblika Indonézia.
Prosesu sira ne’ebé ekipa tékniku sira halo iha terrenu sempre halo kontaktu ho autoridade kompetente sira iha RAEOA, Autoridade Lokál, lia-na’in no populasaun sira ne’ebé hela iha área fronteira liu-liu iha Bizaela Sunan Obe no ida mak Noel Besi Citrana Naktuka.
Xefe Governu husu ba estudantes ba estudante Universitariu sira atu estuda makas hodi too tempu ruma, sira kaer ukun bele defende soberani tais no rai Timo-Leste tuir nia domin no matenek hadomin rai no povu.
Iha fatin hanesan, Prezidente Konsellu Solidaridade Universitariu Juventude Estudante Timor Lorosa’e (KSUJETL), José da Costa Magno informa sira organiza semináriu ne’e ho objetivu atu hetan esklaresimentu ida klaru hosi Xefe Governu Xanana. Tanba fronteira terrestre la’ós asuntu pesoál ka partidu polítika ida nian, maibé ne’e asuntu interese nasionál ba soberania Timor-Leste.
“Ho esplikasaun Xefe Governu nian atu ami hotu iha koñesimentu klean hodi hamoris no hametin fali espiritu nasionalismu joventude no estudante universitario sira iha prosesu konstrusaun estadu no asegura nafatin estabilidade nasional iha kontektu konflitu delimitadaun fronteira entre Timor-Leste no Indonesia,”nia hateten.
Ho baze interese nasionál, KSUJETL hamriik hodi promove espíritu Nasionalizmu, atu nune’e, sosiedade no akadémiku sira bele kompriende asuntu fronteira terrestre entre Timor-Leste no Repúblika Indonézia katak la’ós projetu pesoál ida nian, maibé ne’e projetu estadu, nasaun nian no povu nian ne’ebé tenke determina iha tempu ida ne’e.
KSUJETL sei kontinua suporta Governasaun Xanana atu hametin no hatuur definiasaun liña fronteiraRDTL ho Indonézia hosi rai marna, tasi no lalehan sai prioridade hodi kompleta no hametin Timor-Leste nia soberania territorial Timor-Leste nian. Soberani ida ne’ebé sidadauk idak-idak sei labele partidaliza ho interese privadu, grupu ka partidu politika ida nian,
José da Costa Magno reforsa tan, KSUJETL sempre hamriik iha momentu ne’ebé krusial ba interese nasionál, sira tenta atu hakoi interese pesoál sira para depois la mete ba politika, grupu maibé mete de’it ba saida mak sai kauza nasionál no kauza povu tomak nian.














